schimbăm posibilitățile în educație

Concepte cheie: Reziliența

edu trust - rezilienta

Reducerea adversităţilor si a efectelor semnificativ negative ale acestora asupra dezvoltării sănătoase a copiilor este esenţială pentru progresul şi prosperitatea oricărei societăţi. Ştiinţa ne spune că unii copii dezvoltă rezilienţă, abilitatea de a depăşi cu bine o adversitate, un necaz, în timp ce alţii nu. Este crucial să înţelegem de ce unii copii se dezvoltă optim, în ciuda experienţelor negative timpurii în viaţă, pentru ca politicile şi programele care ajută copiii, să fie informate cu privire la ce trebuie făcut, astfel încât aceştia să îşi atingă potenţialul maxim.

rezilientaSingurul cel mai comun factor identificat la copiii/adolescenţii care dezvoltă rezilienţă este cel putin o relaţie stabilă şi dedicată cu un parinte sau cu un alt adult pe care copilul îl resimte ca sprijin, îngrijitor. Aceste relaţii oferă copilului capacitatea de a răspunde specific în situaţiile date, oferă bază şi protecţie care protejează copilul de lezarea dezvoltării. De asemenea, sunt dezvoltate abilităţi cheie – cum ar fi abilitatea de a planifica, de a monitoriza, de a auto-regla comportamente – care învaţă şi echipează copiii să poată răspunde adaptativ la stimulii aversivi. Această combinaţie dintre relaţii suportive, dezvoltarea adaptativă a abilităţilor şi experienţe pozitive reprezintă fundaţia rezilienţei.

Copiii care fac faţă cu bine unei greutăţi, de obicei, au o rezistenţă biologică pentru adversitate şi au relaţii puternice cu adulţii din familia şi cumunitatea lor. Rezilienţa este rezultatul combinaţiei unor factori protectivi. Nici caracteristicile individuale şi nici mediul social înconjurător nu pot oferi, singure, rezultate pozitive în cazul copiilor care experimentează perioade prelungite de stres toxic. Abilitatea copilului de a lupta în situaţia traumatizantă şi de a depăşi ameninţările, spre o dezvoltare sănătoasă, este dată de interacţiunea dintre biologic şi mediul înconjurator.

scale rezilientaCercetările au identificat un set comun de factori care predispun copiii la rezultate pozitive, în confruntarea cu situaţii traumatizante şi adversitate prelungită. Indivizii care demonstrează rezilienţă ca răspuns la o formă de adversivitate pot să nu răspundă la fel în faţa unei alte forme de adversivitate. Totuşi, când aceste mecanisme de apărare funcţionează optim, ele „inclină balanţa” cu o greutate pozitivă şi optimizează rezilienţa în contexte diverse şi multiple. Aceşti factori care contra-balansează pozitiv sunt: (1) facilitarea relaţiilor suportive adult-copil/adolescent, (2) creşterea sentimentului de auto-eficacitate şi control auto-perceput, (3) oferirea de oportunităţi pentru întărirea aptitudinilor adaptative de auto-reglare şi (4) mobilizarea resurselor de credinţă, speranţă şi tradiţii culturale specifice.

În dezvoltarea rezilienţei este imperios necesar să învăţăm copiii/adolescenţii să facă faţă ameninţărilor. Nu tot stresul este nociv. În viaţa fiecărui copil/adolescent există numeroase experienţe ce presupun situaţii stresante cărora le poate face faţă – şi cu sprijinul adulţilor, acest „stres pozitiv” poate promova dezvoltarea. De-a lungul timpul, devenim tot mai buni, atât fizic, cât şi psihic, în a face faţă obstacolelor şi greutăţilor vieţii.

fam rezilientaAbilităţile care stau la baza rezilienţei pot fi întărite la orice vârstă. Creierul şi alte sisteme biologice sunt cel mai adaptative în perioada timpurie a vieţii. Cu toate acestea, deoarece dezvoltarea lor reprezintă fundamentul pentru o gamă largă de comportamente reziliente, nu este niciodată prea târziu pentru construirea rezilienţei. Activităţi sănătoase şi potrivite vârstei pot creşte semnificativ şansele ca un individ să îşi revină în urma unor experienţe traumatizante. De exemplu, exerciţiul fizic regulat, practicile de reducere a stresului şi programe care lucrează activ la dezvoltarea abilităţilor funcţiilor executive şi a auto-reglării pot îmbunătăţi abillităţile copiilor şi adulţilor de a răspunde funcţional şi adaptativ, ba chiar şi de a preveni adversităţile din vieţile lor. Adulţii care îşi întăresc aceste abilităţi în ei înşişi pot modela mai performant comportamentele sănătoase ale copiilor lor, întărind, aşadar, rezilienţa în generaţia următoare.

(Center on the Developing Child, Harward University)

Newsletter

Înscrie-te la newsletter-ul nostru pentru a beneficia de ofertele edu trust.

edu trust