schimbăm posibilitățile în educație

Beneficiile simulării examenelor


Știi care sunt beneficiile simulării unui examen și cât de mult te poate ajuta să te pregătești pentru acel examen?

Beneficiile simulării examenelorSimularea ajută elevii să își dezvolte abilități practice de învățare. Adulții sunt obișnuiți cu situațiile de testare, dar copiii noștri se confruntă poate pentru prima dată cu aceste situații cu miză, iar felul în care le fac față îi poate afecte în feluri în care nu ne dăm seama, pentru că nu au experiență și nici maturitatea necesară.

Tehnica simulării este o „unealtă„ des utilizată în armată, aviație, medicină; pregătește individul pentru cele mai variate situații, printr-o gamă colorată de scenarii realist construite pentru a „întruchipa„ cât mai bine situația de testare. Această tehnică are rolul de a înlocui și de a amplifica experiențele într-un mod ghidat.

Prin expunerea repetată la o situație cât mai apropiată de realitate, individul are oportunitatea de a-și îmbunătăți atât abilitățile de a face față sarcinilor, cât și încrederea în propria capacitate de a rezolva acele sarcini (auto-eficacitate), ceea ce stimulează individul, în primul rând, spre a aborda sarcinile (ex: să învețe pentru un examen, să se prezinte la examen), iar în al doilea rând, spre a le aborda cu curaj.

4 Beneficii ale simulării examenelor:

  1. Cunoștințe
    Testele de simulare te ajută să identifici lacunele, ceea ce nu știi, ceea ce trebuie să înveți pentru a rezolva cu succes o sarcină, și ceea ce nu stăpânești. Testele simulare îți oferă exemple de sarcini de testare; prin acestea identifici care sunt acele informații de care nu ești sigur, pe care credeai că le-ai înțeles sau reținut, dar în situația de stres nu le-ai putut reda suficient de bine; care sunt capcanele care pot apărea prin întrebări; care este nivelul de dificultate al sarcinilor de testare; ce informații trebuie să aprofundezi și unde le poți căuta.

  2. Abilități de învățare
    Există teste care se rezolvă prin redactarea răspunsurilor și teste grilă, unde persoana evaluată alege răspunsul sau răspunsurile corecte. Este mai puțin cunoscut, însă, faptul că creierul nostru procesează diferit rezolvarea acestor două tipuri de sarcini.
    Primul tip de procesare (redactarea) se bazează pe identificarea din memoria de lungă durată a informațiile necesare, reactualizarea și reproducerea lor în memoria de lucru într-o ordine logică și cu sens, în absența obiectului; în al doilea tip de procesare (aferent testelor grilă) reactualizarea se transformă în recunoaștere a răspunsului corect, în prezența obiectului.
    În funcție de tipul de procesare cognitivă aferent testului sau examenului, prin simularea acestuia, putem identifica care este cea mai bună metodă de învățare pentru a avea cea mai bună performanță posibilă și creierul nostru are șansa de a se obișnui cu procesarea cognitivă a sarcinilor, în situația dată.

  3. Atitudini
    Foarte mulți elevi cad examenele sau au rezultate slabe la teste școlare nu din cauză că nu învață pentru acestea, ci pentru că în urma unor eșecuri la care au avut note mici, au dezvoltat anxietate de testare, teamă de testare.
    Aceasta se manifestă printr-o frică față de evaluare, oricum ar fi ea, frică care compromite capacitatea de concentrare și atenția. Elevul pur și simplu își spune că nu se va descurca și își pune o barieră, din cauza lipsei de încredere în propria capacitate de a rezolva cu succes sarcina.
    Prin repetarea situației de testare, elevul nu doar își îmbunătățește performanța, dar se și obișnuiește cu situația de evaluarea, ceea ce reduce frica. Simularea schimbă atitudinea față de examen, ajutându-l pe individ să își canalizeze atenția spre a identifica cunoștințele identificate la simulare ca fiind lacunare, și nu pe a se îngrijora sau crea scenarii negative care reduc șansa succesului.

  4. Nu presupun riscuri
    Testele simulare nu implică riscuri. Repetarea situației de testare indică nivelul de cunoștințe și orientează individul spre acțiuni exacte, precise, cu scop precis. Un rezultat slab la examenul de bacalaureat sau la evaluarea națională aduce riscul de a nu intra la facultatea sau liceul dorit, aduce riscul frustrării emoționale și a abandonului școlar.
    Un test sau examen simulare nu implică aceste riscuri, ci crește șansa reușitei, prin focalizarea atenției pe ce trebuie îmbunătățit.

Este de bine de ținut cont ca atunci când un elev ia una sau mai multe note mici, apare pericolul ca acesta să dezvolte o stimă de sine scăzută față de propria lui persoană și nu doar față de performanța la acel test; să rumineze gânduri precum "nu sunt bun la nimic", "sunt prost", etc. În aceste situații, părintele e bine să îl ajute să își canalizeze atenția spre a învăța, să îl aprecieze și să scoată în evidență toate experiențele pozitive și succesele copilului, valorizându-l ca persoană; e bine să se facă o diferență clară între performanța într-un anumit domeniu și valoarea persoanei ca întreg.

Testele simulare sunt foarte utile în pregătirea pentru examenul de Evaluare Națională și Bacalaureat pentru elevii din clasele a 7-a, a 8-a și a 11-a, a 12-a.

Dă click aici pentru a vedea oferta eduTrust în acest sens.

Anca Apolzan, psiholog

Reacții care pot preveni eșecul


Felul în care reacționezi înainte de un examen, test sau o situație dificilă îți poate influența rezultatul

  • Teama mare de eșec sau de o notă mică?
  • Îndoială?
  • Te gândești că nu ești suficient de bun?

Aceste gânduri îți compromit capacitatea de a procesa clar informațiile și, în general, performanța.
Stabilitatea emoțională are importante efecte pozitive asupra performanței, chiar și atunci când sarcina devine mai dificilă. Teama, pe de cealaltă parte, crește efectele negative, pe măsură ce crește presiunea.
Cu toții ne temem sau ne îngrijorăm puțin uneori, dar succesul într-o sarcină depinde de capacitatea elevului sau a persoanei de a-și păstra calmul și concentrarea în momentele cheie.
Mai jos găsiți trei căi pentru a vă păstra echilibrul emotional în situații cu presiune:

  1. Canalizează-ți anxietatea
  2. Un studiu a demonstrat că putem beneficia de pe urma îngrijorării în situații care cer precauție, disciplină personală, anticipare. Interesant, acest rezultat a fost valabil doar în cazul persoanelor cu abilități cognitive ridicate. Cercetătorii speculează că acestă stare de îngrijorare poate acționa, în aceste cazuri, ca un intermediar între situația presantă și răspunsul emoțional și comportamental.

    reactii care pot preveni eseculDe exemplu, dacă ai o experiență redusă într-un anumit domeniu, sau rezultate mai slabe la testele de matematică, nu te mai gândi atât de mult la cât de slabe au fost notele din trecut, ci concentrează-te mai mult pe a repeta formulele sau pe a căuta informații relevante.

    În loc să te îngrijorezi, pregătește-te. Dacă, spre exemplu, am emoții pentru un interviu pentru un loc de muncă, nu ar trebui să îmi liniștesc emoțiile spunându-mi că sigur totul va fi bine și mă voi descurca excelent.

    Ar trebui să caut informații despre companie, despre postul disponibil. Chiar ai făcut tot ce puteai face?



  3. Nu te grăbi să faci scenarii
  4. reactii care pot preveni eseculPersoanele anxioase sunt mai grăbite să tragă concluzii. Nu te grăbi să gândești negativ: Îmi va respinge idea, nu îmi va mări salariul, apoi va trebui să mă mut la părinți…; sau Iar nu voi ști nimic la test, nu sunt bun la matematică. Sună familiar? Oprește-te. Ai vreo informație până acum? Dacă intri în panică, singurul lucru pe care îl faci este să îți compromiți capacitatea de a gândi clar. Îți pierzi timpul. Oprește-te și gândește-te înainte să intri în panică.


  5. Exersează-ți reacțiile (sau lipsa lor)
  6. reactii care pot preveni eseculCercetările ne arată că ruminația obositoare distruge starea de bine. Fiecare zi este o nouă șansă să iei viața așa cum este ea. Peste 10 ani, puțin probabil să îți amintești o notă mică la matematică, dar s-ar putea să ratezi lucruri mai importante dacă continui să te îngrijorezi sau dacă vorbești negativ cu tine insuți. Gândirea excesivă poate fi o problemă în special pentru femei, acestea având activi cu 30 % mai mulți neuroni decât bărbații, în orice moment.

    Înlocuiește obsesia cu speranța. Un studiu (printre multe altele) a arătat că agenții de vânzări sau managerii care erau mai optimiști, după un an de la evaluare au avut o performanță mai bună la job și salar mai mare. Managerii care au speranță tind să găsească soluții mai bune la problemele lor, pentru că sunt mai deschiși spre a se implica, pentru că se așteaptă să găsească cea mai bună soluție.

    Dacă ai un examen, prima condiție să îl iei este să fii prezent, îmi spunea mie, în studenție, un profesor. Cu atât mai mult cresc șansele dacă înveți.

    În loc să vedem o anumită situație de criză din viața noastră ca pe o catastrofă, o putem vedea ca pe o șansă. Dezvoltă-ți mușchiul care adună informații, nu cel care reacționeză. Aceste sunt abilități grozave în viață. În timp, putem contura povești de reziliență și o personalitate care poate depăși dificultățile fără teamă.

Schimbând adolescența…

Dezvoltarea personală înseamnă și pornește, de fapt, de la autocunoaștere. Aceasta se referă la explorarea și structurarea propriilor caracteristici (abilități, emoții, motivații, atitudini, credințe, mecanisme de apărare și adaptare, etc). Funcționarea eficientă în mediul socio-profesional contemporan este facilitată de capacitatea de autocunoaștere și autoreglare eficientă a persoanei. Autocunoașterea se dezvoltă concomitent cu vârsta și cu experiențele prin care trecem. Confruntați cu provocările vieții, putem găsi, de multe ori, resurse de care nu am fost conștienți până în acele momente.

schimband adolescentaO perioadă în care individul învață despre sine și despre rolurile sale în societate este adolescența. Este extrem de important să nu etichetăm adolescentul ca fiind problematic sau fără speranță, ci să recunoaștem sau, măcar, să acceptăm că ei descoperă niște lucruri dificile cu privire la viață, confruntându-se cu o mulțime de emoții conflictuale care le creează confuzie.

În ciuda nenumăratelor comportamente disfuncționale sau ciudate din adolescență, unele persoane reușesc să ajungă la o viață adultă funcțională, productivă. Această abilitate este numită reziliență. Persoanele reziliente au abilitatea de a rezolva și de a face față problemelor, au speranță și încredere în propria lor capacitate de a face bine un anumit lucru (autoeficacitate), recunosc, când e cazul, nevoia de sprijin și sunt deschiși spre idei noi. Cum dobândim această abilitate? Ea este cel mai ușor învățată prin intermediul modelelor umane pe care le avem. Dar de cele mai multe ori acestea eșuează, nu-i așa?, arătând copiilor noștri comportamente dominate de furie, dezechilibru emoțional, nesiguranță, confuzie și incapacitatea gestionării conflictelor.

Datele de cercetare scot în evidență că cele mai eficiente programe educaționale pentru dezvoltarea psihologică sunt cele care presupun implicarea familiei (Amato & Keith, 1991). Este critic, în contextul tuturor influențelor Hollywood sau al unei societăți corupte și fără capacitatea de a mai deosebi sau apăra valorile familiale și sociale, să oferim copiilor noștri, adolescenților noștri, soluții pentru a putea gestiona eficient diversele situații cu care se confruntă, echipându-i cu un scut împotriva dezechilibrelor emoționale și comportamentale.

Managementul emoțiilor, managementul conflictelor, managementul informațiilor și al învățării, planificarea vieții profesionale, toate acestea au un impact major asupra vieții adultului și asupra calității vieții celor din jurul lui.

Oferă copilului tău șansa de a se echipa corect pentru viață și posibilitatea de a-și dezvolta și exersa eficient abilitățile.

Viziteză serviciile eduTrust privind Dezvoltarea personală.

Învăţarea în grup

invatare in grupSporeşte retenţia. Verbalizarea conceptelor şi explicarea materialului şi altor colegi de grupă ajută elevul să îşi întărească ideile în memorie şi să îmbunătăţească

Citeste mai mult

Concepte cheie: Funcțiile executive

functii executiveFuncţiile executive şi capacitatea de auto-reglare sunt procesele mentale care ne ajută să planificăm, să ne concentrăm atenţia, să ne amintim instrucţiuni şi să efectuăm cu succes mai multe

Mai mult...

Mai multe articole...

  • 1
  • 2

Newsletter

Înscrie-te la newsletter-ul nostru pentru a beneficia de ofertele edu trust.

edu trust